| |
Columna lui Traian este unul dintre cele mai vestite monumente ale Romei, Construita din ordinul împaratului Traian pentru a comemora victoria în campania sa de cucerire a Daciei, a fost inaugurata la 12 mai in anul 113.
Pentru români, Coloana are o semnificatie speciala: ea ilustreaza evenimentele istorice care au dus la formarea poporului român: cele doua razboaie ale dacilor cu romanii din 101-102 si 105-106 care au dus la cucerirea Daciei de catre armata romana condusa de Traian, transformarea ei într-o provincie romana si începutul procesului de romanizare. Columna lui Traian este ’’certificatul de nastere al poporului român’’.
Columna face parte dintr-un ansamblu imperial, Forum Ulpium – Forumul lui Traian (la nord de Forumul roman) si un cadou al lui Traian facut Romei.
Mai multe ansambluri anterioare din Roma, (ca Forumul Roman, cel al lui Iulius Cezar, al lui Augustus, Vespasian si Nerva) ocupasera întreaga suprafata plata disponibila între cele sapte coline ale Romei. Pentru a face loc unui nou ansamblu, un deal a fost complet înlaturat, nivelându-se solul între Capitoliu si Quirinal. Pe acest teren au fost înaltate doua cladiri semicirculare (numite exedra), o bazilica, doua biblioteci – una pentru volume latine si alta pentru volume grecesti, un arc de triumf, toate proiectate de faimosul arhitect Apollodor din Damasc. |
|
 |
Coloana a fost realizata din marmura alba de Carrara (18 blocuri masive, cântarind 40 de tone) si pozitionata între cele doua mari biblioteci. Coloana cu un diametru de 4 m este împodobita cu un cu un sir continuu de sculpturi – un basorelief în forma de spirala ce cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, care evoca scene din razboaiele daco-romane, între care si moartea viteazului rege Decebal, fiind unul din documentele cele mai pretioase din întreaga antichitate latina. În soclul coloanei a fost depusa în anul 117 urna cu cenusa împaratului Traian, azi disparuta, ca si statuia lui Traian din vârful Columnei, înlocuita astazi cu o statuie a Sfântului Petru. Basorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) si 105-106 (în partea de jos). Soldatii romani si daci sunt prezentati în timpul bataliei sau în timpul pregatirilor de lupta. Traian apare de 59 de ori în |
basorelief. Pe Columna lui Traian, sculptorii au redat în cele mai mici amanunte scene realiste din lumea Traco-dacica, fiind atât de veridice încât si cele mai neînsemnate detalii vestimentare evoca dimensiunile socialesi geografice ale spatiului carpato-dunarean. Este de remarcat faptul ca în scena, în care Dacii negociaza pacea cu împaratul nu exista un interpret. Dialogul are loc direct, ceea ce dovedeste ca cele doua popoare - trac si roman - vorbeau limbi asemanatoare. Privind columna, vedem obiceiuri care au ramas în traditia poporului nostru pâna astazi : constructia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit în piatra, pe columna -. Când Badea Cârtan, cioban din Cârtisoara, dupa o lunga calatorie pe jos, din satul sau pâna la Roma, ajunge sa-si vada visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traista cu pamânt si un saculet cu grâul Daciei, apoi se culca si doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publica uimite, la vederea românului ardelean: "Un Dac a coborât de pe columna". Chipul si portul sau neobisnuit pentru ei, dar semanând aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri i-au uimit peste masura pe cetatenii Romei.Pe Columna lui Traian numeroase scene redau supunerea populatiei dacice (barbati, femei, copii sau nobili si oameni de rând) în fata împaratului si a ostilor romane. Fata de multimea care se supune, cuceritorii manifesta clementa si întelegere. Nicaieri nu se vad scene cu acte de cruzime sau masacre ale populatiei. Pe Columna lui Traian nu apar scene de expulzare si deportare a dacilor din tara lor si nici tablouri de exterminare a populatiei civile care s-a predat învingatorului. Chiar scenele finale ale Columnei lui Traian prezinta un grup de daci escortati de soldati romani, probabil pentru a-i reaseza în teritoriile castrelor ca forta de munca aservita. Anumite scene controversate de pe Columna lui Traian, departe de a simboliza plecarea populatiei dacice din tara sa de bastina, arata de fapt întoarcerea acasa dupa terminarea ostilitatilor sau poate, mutarea ei fortata din zonele muntoase în regiunile mai usor de controlat de catre autoritatile civile si militare romane, clementa împaratului si a armatei romane victorioase fata de cei învinsi. |
|
|